Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel a transmis mesajul său la moartea ÎPS Pimen Suceveanul. Arhiepiscopul Suceveni și Rădăuților a murit la 90 de ani răpus de COVID-19, el fiind înmormântat vineri, 22 mai, la Mănăstirea Sihăstria Putnei. Slujba de înmomântare s-a ținut în prezența a peste 1000 de persoane, în ciuda pandemiei de coronavirus, la mănăstirea Sf. Ioan ce Nou – unde arhiepiscolul a slujit timp de 29 de ani.
„Împreună cu întreaga Biserică Ortodoxă Română am primit cu profundă durere în suflet vestea trecerii din această viaţă a Înaltpreasfinţitului Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuților. Lucrarea sa pastorală, misionară, duhovnicească, culturală şi socială pentru binele Bisericii, am evocat-o cu multă preţuire anul trecut, în 25 august 2019, la împlinirea venerabilei vârste de 90 de ani, în cuvântul adresat cu acea ocazie, pe care l-am intitulat: „Un ierarh evlavios şi harnic – Arhiepiscopul Pimen al Sucevei şi Rădăuţilor la 90 de ani de viaţă”. În cele ce urmează vom reaminti câteva etape ale vieţii sale şi principalele sale preocupări constante.
Părintele Arhiepiscop Pimen s-a născut la 25 august 1929, din părinţii Maria şi Mihai Zainea, o familie de oameni credincioşi din localitatea Herăşti, comuna Greabănu (judeţul Buzău), primind la botez numele Vasile. Vocația sa bisericească s-a remarcat din tinerețe. Între anii 1948 – 1951, după cursurile medii ale Liceului din Râmnicu Sărat, a urmat şi cursurile Seminarului monahal de la Mănăstirea Neamț, ca frate de mănăstire. La 10 martie 1951 a primit chipul cel îngeresc al călugăriei, primind numele Pimen.
A fost hirotonit ierodiacon în anul 1951, iar ieromonah în anul 1957, după ce a urmat studii teologice superioare la Institutul Teologic Universitar din București (1953-1957), apoi studii de specializare la Universitatea din Köln, Germania (1976-1977). În perioada 1957-1961 a fost stareț al Mănăstirii Putna, iar între anii 1974-1978 a fost stareț al Mănăstirii Sfântul Ioan cel Nou, Suceava. Începând cu 1 februarie 1978, a fost Superior al Aşezământului Românesc de la Ierusalim.
Între anii 1979-1982, a fost exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iașilor. La recomandarea Mitropolitului Moldovei, Teoctist Arăpaşu, în data de 10 ianuarie 1982, a fost ales Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, cu numele de Suceveanul, fiind hirotonit la 24 iunie 1982. În anul 1990, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât reînființarea Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, iar Preasfințitul Părinte Pimen, la recomandarea noastră, în calitate de Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, a fost ales şi întronizat (3 martie 1991) Arhiepiscop al acestei eparhii.
Timp de aproape trei decenii, Înaltpreasfinţitul Părinte Pimen a desfăşurat în această eparhie o bogată activitate liturgică, pastorală, edilitară, culturală şi social-filantropică.
Cu mult zel misionar şi cu multe eforturi susţinute, Înaltpreasfinţitul Părinte Pimen a desfăşurat ample activităţi în eparhia sa. Printre acestea se numără redeschiderea mai multor sfinte lăcaşuri care au fost închise în perioada comunistă, zidirea de multe biserici noi, înfiinţarea de noi protopopiate, precum şi înfiinţarea de noi aşezăminte monahale.
În paralel cu zidirea noilor locașuri de cult, care reprezenta o necesitate liturgică reală a Bisericii, Înaltpreasfinţitul Părinte Pimen a susținut şi activitatea de consolidare, restaurare, conservare şi punere în valoare a bisericilor şi mănăstirilor monumente istorice din Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuților, adevărate altare ale memoriei poporului român şi nepreţuite opere de artă eclesială, înscrise în tezaurul de valori ale patrimoniului cultural național şi mondial.
Urmând învățăturii Sfintelor Scripturi şi ale Sfinților Părinţi ai Bisericii, Înaltpreasfinţitul Părinte Pimen s-a străduit ca în Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor să fie înmulțite faptele iubirii milostive, prin înfiinţarea mai multor instituții şi aşezăminte social-filantropice în vederea ajutorării orfanilor şi copiilor din familii cu posibilități financiare limitate (3 aşezăminte pentru copii), precum şi pentru ajutorarea persoanelor în vârstă sau defavorizate, ocrotite în 9 cămine de bătrâni.
Ca o încununare a lucrării sale de părinte spiritual al Bucovinei a fost proclamarea canonizării Sfântului Ierarh Iacob Putneanul şi a Sfinţilor Cuvioşi Sila, Paisie şi Natan de la Sihăstria Putnei, în data de 14 mai 2017, eveniment solemn la care am participat împreună cu majoritatea ierarhilor Sfântului Sinod, ca răspuns la invitaţia Înaltpreasfinţitului Părinte Pimen.
Conștiința pastorală şi misionară a Înaltpreasfinţitului Părinte Pimen a îmbinat evlavia personală a ierarhului harnic şi milostiv, cu lucrarea dinamică pentru binele comun; prețuirea față de lucrarea înaintaşilor săi, cu sentimentul datoriei morale de a continua lucrarea lor în prezent.
În numele ierarhilor Sfântului Sinod şi al nostru personal, adresăm familiei îndurerate, clerului, vieţuitorilor din mănăstiri şi tuturor credincioşilor din Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, părinteşti condoleanţe, rugându-ne Domnului nostru Iisus Hristos, Cel înviat din morţi, să aşeze sufletul Părintelui Arhiepiscop Pimen, în lumina, pacea şi iubirea Preasfintei Treimi, în ceata sfinţilor Săi slujitori, care au binevestit lumii Evanghelia mântuirii şi a vieţii veşnice.
Veşnica lui pomenire din neam în neam!”, a transmis patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
