Deputatul PNL de Suceava a solicitat în Parlamentul României sprijin financiar de la Guvern pentru dezvoltarea comunităților locale, mai ales ale celor sărace din zona Moldovei.
”Toți românii merită să trăiască bine, indiferent în ce regiune a țării locuiesc, indiferent dacă sunt la sat sau la oraș”, este de părere Ioan Balan.
Acesta a explicat colegilor săi că nu este normal ca la distanță de doar cățiva kilometri de o zonă dezvoltată să existe comunități sărace, nedezvoltate.
Deputatul PNL susține cu toată energia demararea unei noi etape a Programului Național de Dezvoltare Locală, PNDL 3, care să vizeze finanțarea unor noi componente de dezvoltare locală precum: rețele de gaze, energie electrică, modernizări de drumuri, unități de învățământ și dispensare comunale.
Toate acestea înseamnă dezvoltare, atragerea de investiții, locuri de muncă și păstrarea tinerilor în localitățile respective.
Redăm integral declarația politică a deputatului PNL de Suceava Ioan Balan:
”Domnule președinte,
Doamnelor și domnilor deputați,
Am afirmat în nenumărate rânduri că lipsa de reformă privind finanțarea administrației publice locale continuă să genereze reale dificultăți în dezvoltarea comunităților cu resurse financiare limitate.
Cum am putea oare să comparăm resursele de care dispun administrațiile locale din București, Ilfov, Cluj sau Timiș, cu cele din Suceava, Vaslui, Neamț sau Botoșani?
Dacă unele primării de orașe sau municipii au reușit în ultimii ani să mai facă unele investiții din bugetele locale, primăriile de comune și orașe mai mici fac reale eforturi să asigure plata salariilor angajaților și a facturilor curente pentru școli, dispensare, pentru salubritatea și iluminatul localităților.
Așadar, fără un sprijin financiar suplimentar venit din partea Guvernului sau din fonduri europene nerambursabile, comunitățile locale mai puțin dezvoltate nu au nici o șansă să se modernizeze.
Dacă astăzi vedem cu satisfacție că în sate și comune au apărut rețele de apă, de canalizare, asfalt pe drumurile comunale, poduri sau școli reabilitate, acest lucru se datorează în cea mai mare măsură proiectelor finanțate de Ministerul Dezvoltării, dintre care cele realizate în cadrul Programului Național de Dezvoltare Locală au fost cele mai multe și cele mai utile.
Stimați colegi,
Nu trebuie să trecem cu vederea faptul că în Moldova, fără PNDL, doar una din zece localități ar fi avut probabil resurse ca să susțină proiecte de investiții de interes local.
Știm cu toții că resursele la bugetele locale depind în mod direct de nivelul de dezvoltare al economiei locale, de numărul de IMM-uri, de numărul de angajați și de prezența industriei mari. Ori, Moldova abia sub guvernarea liberală a început să se dezvolte, iar dezvoltarea economiei locale nu se poate face peste noapte, mai ales că infrastructura mare urmează a fi construită.
Așadar, acest program rămâne unul esențial, putând să contribuie semnificativ la diminuarea decalajelor de dezvoltare între provinciile istorice, dar și între mediul rural și urban.
Stimați colegi,
Susțin cu toată energia demararea unei noi etape a Programului Național de Dezvoltare Locală, PNDL 3, care să vizeze finanțarea unor noi componente de dezvoltare locală – rețele de gaze, energie electrică, modernizări de drumuri, unități de învățământ și dispensare comunale.
Este singura soluție pentru zonele mai puțin dezvoltate din Moldova sau Oltenia, regiunile rămase în urmă, ca să accelereze dezvoltarea. Proiectul, calitatea lucrărilor și beneficiile sale economice și sociale trebuie să primeze.
Îmi doresc ca toate oportunitățile de finanțare pe care le are România în perioada următoare, atât din fonduri naționale, cât și din fonduri externe nerambursabile, să fie valorificate prin investiții în modernizarea tuturor comunităților locale.
Nu vreau să mai arătăm spre harta țării și să spunem că acolo românii trăiesc bine și au de toate, iar la câțiva kilometri distanță sărăcia continuă să facă legea, iar modernizarea mai are de așteptat.
Toți românii merită să trăiască bine, indiferent în ce regiune a țării locuiesc, indiferent dacă sunt la sat sau la oraș.
Mai mult decât atât, cred că am văzut cu toții că acolo unde comunitatea locală se dezvoltă, tinerii rămân acasă, iar cei plecați în străinătate sunt tot mai interesați să se întoarcă în țară.”
