Papa Francisc însoțește cu rugăciunea și caritatea bolnavii de Covid-19 din România, îmbrățișând în mod ideal, totodată, familiile lor și întregul personal medical care continuă să lupte împotriva pandemiei. În mod semnificativ, chiar de ziua sa onomastică, pontiful a trimis diverse materiale medicale, printre care cinci ventilatoare pulmonare, Spitalului Județean Suceava, cel mai mare focar de infecție cu noul coronavirus din România. Alte materiale sanitare au fost trimise în aceeași zi de Sfântul Părinte în Italia și Spania. După cum se știe, alături de numele Mario, papa Francisc a primit la botez și numele Jorge (Gheorghe).
Echipamentele medicale pleacă din Cetatea Vaticanului mai întâi spre Milano pentru ca de acolo, cu sprijinul logistic al ambasadorului României în Italia, George Bologan, să ajungă sâmbătă la București. Din capitală, prin grija destinatarului oficial, episcopul Iosif Păuleț al diecezei romano-catolice de Iași, materialele medicale vor fi preluate și înmânate beneficiarului final, autoritățile sanitare din Suceava. Din voința papei Francisc, cele cinci ventilatoare pulmonare sunt destinate bolnavilor de Covid-19 aflați în terapie intensivă la Spitalul din Suceava. Prin episcopul diecezei de Iași, papa Francisc transmite totodată direcțiunii spitalului, personalului medical și, în special, celor bolnavi că este aproape de ei cu rugăciunea sa și le împarte cu afecțiune Binecuvântarea apostolică, semn al doritelor ajutoare și mângâieri cerești.
În fine, de semnalat o coincidență fericită, dacă se poate spune fericită într-un context mai degrabă dramatic, coincidență care încununează simbolic apropierea umană și solidaritatea concretă în fața unei pandemii necruțătoare. Echipamentul medical trimis de papa Francisc în România ajunge în țară cu avionul care sâmbătă va aduce acasă echipa de unsprezece medici și șase asistenți români, trimisă pe 7 aprilie de Guvernul României la spitalul din Lecco (Milano), în epicentrul italian al pandemiei, pentru a lucra alături de Italia în ceasul cel mai greu al bătăliei cu noul Coronavirus.
Tot joi, două ventilatoare și diverse echipamente medicale au plecat din Cetatea Vaticanului și vor ajunge la spitalul din Lecce, în sudul Italiei, și trei, la Madrid, capitala Spaniei.
Potrivit datelor oficiale comunicate de Grupul de comunicare strategică al guvernului de la București, până la această oră, numărul general de infectări în România este de aproape 10.000 de cazuri, din care 527 bolnavi au murit. Aproape 300 de pacienți se află la terapie intensivă, în timp ce peste 2.400 de persoane s-au vindecat. În același timp, aproape 13.000 de persoane se află în carantină instituționalizată, iar alte 41.000 sunt în izolare la domiciliu și sub monitorizare medicală. La momentul publicării acestor date, au fost prelucrate mai mult de 106.300 de teste la nivel național.
Pandemia de Covid-19 a modificat radical activitatea și în Cetatea Vaticanului, Piața și bazilica Sfântul Petru fiind închise pentru pelerini și turiști din 10 martie. Mai multe evenimente programate în lunile martie, aprilie și mai au fost amânate. De asemenea, călătoria apostolică a papei Francisc în Malta, programată să aibă loc la 31 mai a.c. a fost amânată pentru o dată ce urmează să fie stabilită, astfel că vizita papei în România de anul trecut rămâne, până acum, ultima sa călătorie într-o țară europeană.
Pe de altă parte, instituțiile Sfântului Scaun au întețit atât inițiativele de caritate față de cei săraci, cât și campaniile de solidaritate cu spitalele pentru bolnavii de Covid-19. La inițiativa papei Francisc, a fost înființată, de asemenea, o Comisie de lucru inter-departamentală, un adevărat task-force multidisciplinar, pentru a veni cu o contribuție caritabilă, etică și culturală pe termen scurt și mediu, dar și cu o amplă strategie de viitor pentru perioada post-pandemie care, potrivit observatorilor, va schimba mult stilul de viață.
În recentul mesaj pascal ”Urbi et Orbi”, papa Francisc sublinia, printre altele, ”provocarea epocală” pe care actuala pandemie o reprezintă pentru țările Uniunii Europene, provocare ”de care depinde nu doar viitorul ei, dar și al lumii întregi”. Fără ”o ulterioară dovadă de solidaritate” și fără ”soluții inovatoare”, mai spunea pontiful, ”alternativa este doar egoismul intereselor particulare și tentația unei întoarceri la trecut”. Însă riscul unei asemenea opțiuni, avertiza atunci papa, este acela de ”a pune la grea încercare coexistența pașnică și progresul următoarelor generații”.
