Patriarhul Daniel a ajuns la Putna în cursul dimineții de sâmbătă. Duminică aici sunt așteptați mii de pelerini din toată țara, la sfânta liturghie de Adormirea Maicii Domnului. An de an, de hramul mănăstirii vin aici mii de oameni.
Patriarhul Daniel a fost întâmpinat pe Aeroportul Suceava de preoți și oficialități.
În acest an vin la Putna și sute de studenți, cu ocazia sărbătorii a 150 de ani de la Sărbătoarea de la Putna – când studenți români de pretutindeni, inclusiv din Imperiul Austro-Ungar, au venit să se închine la Putna. Printre pelerini se afla atunci și poetul Mihai Eminescu.
Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a ajuns sâmbătă dimineață pe Aeroportul „Ștefan cel Mare” din Suceava.
Părintele Patriarh a fost primit, potrivit obiceiului din Bucovina, cu pâine și sare de tineri îmbrăcați în costume populare specifice locului, fiind întâmpinat de trei ierarhi ai Bisericii noastre: Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic – Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, și Preasfințitul Veniamin, Episcop al Basarabiei de Sud, alături de reprezentanți ai Centrului Eparhial Suceava și de Gheorghe Flutur – președintele Consiliului Județean Suceava, Ion Lungu – primarul municipiului Suceava.
Delegația oficială s-a îndreptat apoi către Mănăstirea Putna, Ierusalimul neamului românesc, loc în care în aceste zile va avea loc o serie de manifestări reunite sub deviza „Serbarea de la Putna – 150. Continuitatea unui ideal”.
La Mănăstirea Putna, un comitet de inițiativă, alcătuit din reprezentanți ai asociațiilor tinerimii române și ai mediului cultural și spiritual românesc, a gândit „Serbarea de la Putna – 2021” în termenii continuității unui ideal: „unitatea în cuget și simțire a tuturor românilor”, indiferent unde trăiesc, în România sau în alt colț de lume.
Pusă sub autoritatea culturală a Academiei Române și a Patriarhiei Române, „Serbarea de la Putna – 2021” își propune să fie un moment decisiv în scopul afirmării și consolidării unității românilor din țară și din afara granițelor și pentru întărirea legăturilor frățești, a comuniunii de iubire și „a împreună lucrării” spre binele comun al poporului român.
